Când sufletu-mi sfâşii..

Cartea Vieţii

 

ADOLESCENŢA

 [ XCV ]

Când sufletu-mi sfâşii..

 

Să ştii că tu sufletu’-mi sfâşii,

Cu vorbele-ţi, spade tăioase;

Cum poţi tu aşa, să-mi vorbeşti?

Te-ascunzi după ele, ca laşii!..

 

Mai bine de alta, mi-ai spune,

–         Cu mult mai frumoasă ca mine,

Ce-ţi strânge-a ta frunte de zor,

În poala-i, când soare apune,

 

–         Ori poate cumva, mai isteaţă,

Ce-ţi scutură-n gânduri, fiori,

Cu buze-n sărutu-i de flori,

Petale-ntr-a lunii dulceaţă!..

 

Au tu să-mi spui ce pricină

Te face să nu mă mai vrei,

–         De sufletu-mi sfâşii, cu vorba-ţi,

De parcă ţ-aş fi vreo străină!..

 

©Th3Mirr0r

Mirror76

 

About Th3Mirr0r

polyvalent artist: “We live here on Earth, but often finding ourselves as living in separate worlds…” * marianiulianpetrea@gmail.com
This entry was posted in Adolecenţa, Ale noastre scrisori, artă, blog, Cartea Vietii, jurnal, literatura, meditaţie, natură, personal, poem, poezie, poezii, Poezii2014, reflecţie, spiritual, suflet, th3mirr0r, univers, versuri, viaţă and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a comment