“Nitrat de Argint” – Abis – IX

 
ABIS
 
 
 
 
[ IX ]
 
 
 
 
S-au dus departe, clipele fericirii, ori tristeţea aleasă.
Mi-am strâns gândurile într-un ghem de tăcere –
O viaţă, o moarte, fericire, durere…
Demoni, ori îngeri, de-mi chem, în abis… sunt acasă…
 
 
 
 
Ce vise deşarte! Ce e rai pentru unii, e iad pentru toţi!..
Un abis pentru mine, cel despărţit în viaţă de-o moarte cu tine –
De-i zi, ori de-i noapte, iubirea-ţi, pe veci, să mă aline,
Cu sânge, când plânge… şi-n patimi, cu lacrimi, socoţi?!
 
 
 
 
©Th3Mirr0r
 
 
 
 
Din colecţia/secţiunea “Nitrat de Argint”

About Th3Mirr0r

polyvalent artist: “We live here on Earth, but often finding ourselves as living in separate worlds…” * marianiulianpetrea@gmail.com
This entry was posted in Abis, agonie, artă, blog, dragoste, durere, fantastic, filozofie, inimă, iubită, jurnal, meditaţie, moarte, natură, NitratDeArgint, nostalgic, personal, poem, poezie, poezii, Poezii2014, reflecţie, romantic, sentimente, spiritual, suflet, th3mirr0r, tristeţe, univers, versuri and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a comment